Despre reumatism: simptome, cauze, tipuri și soluții pentru susținerea articulațiilor

Reumatismul este un termen folosit frecvent pentru a descrie durerile articulare, rigiditatea, inflamația sau disconfortul care afectează articulațiile, mușchii, tendoanele, ligamentele, oasele și țesuturile din jurul articulațiilor. În limbaj medical modern, nu vorbim despre o singură boală numită „reumatism”, ci despre un grup larg de afecțiuni reumatismale.

Unele forme sunt degenerative, cum este artroza, și apar prin uzura progresivă a articulațiilor. Altele sunt inflamatorii sau autoimune, cum sunt poliartrita reumatoidă, spondilita anchilozantă sau artrita psoriazică. Există și forme metabolice, precum guta, dar și dureri musculo-articulare cauzate de suprasolicitare, traumatisme, postură incorectă sau sedentarism.

Înțelegerea corectă a reumatismului este importantă pentru că tratamentul și recomandările diferă mult de la o persoană la alta. O durere de genunchi după efort nu se abordează la fel ca o articulație umflată, roșie și caldă. La fel, rigiditatea matinală de câteva minute poate avea altă semnificație decât rigiditatea care durează peste o oră și afectează mai multe articulații.

Ce este reumatismul?

Reumatismul este un termen general, popular, folosit pentru afecțiuni care provoacă durere, rigiditate, inflamație sau limitarea mișcării la nivelul aparatului locomotor. Aparatul locomotor include articulațiile, oasele, mușchii, tendoanele și ligamentele.

În practica medicală, termenul „reumatism” este înlocuit de diagnostice mai precise, precum:

• artroză;
• poliartrită reumatoidă;
• spondilită anchilozantă;
• artrită psoriazică;
• gută;
• lupus eritematos sistemic;
• fibromialgie;
• tendinite;
• bursite;
• dureri musculare sau articulare prin suprasolicitare.

De aceea, când cineva spune „am reumatism”, este important de clarificat ce diagnostic există, ce articulații sunt afectate, de cât timp apar simptomele și dacă există semne de inflamație.

Reumatismul este o singură boală?

Nu. Reumatismul nu este o singură boală. Este o denumire generală pentru multe afecțiuni care pot avea simptome asemănătoare: durere, rigiditate, umflare, limitarea mișcării sau disconfort la nivelul articulațiilor și mușchilor.

Diferența dintre forme este esențială. De exemplu:

• artroza este legată mai ales de uzura cartilajului și modificări degenerative;
• poliartrita reumatoidă este o boală autoimună inflamatorie;
• guta este legată de depunerea cristalelor de acid uric;
• spondilita anchilozantă afectează mai ales coloana și articulațiile sacroiliace;
• fibromialgia provoacă durere difuză, oboseală și sensibilitate crescută, fără inflamație articulară tipică;
• tendinita afectează tendoanele, nu neapărat articulația propriu-zisă.

Un diagnostic corect ajută la alegerea tratamentului potrivit și la evitarea automedicației inutile.

Care sunt principalele tipuri de boli reumatismale?

Bolile reumatismale pot fi împărțite în mai multe categorii, în funcție de mecanismul principal: degenerativ, inflamator, autoimun, metabolic sau mecanic.

Artroza: cea mai cunoscută formă degenerativă

Artroza este una dintre cele mai frecvente afecțiuni articulare. Apare atunci când cartilajul articular se degradează treptat, iar articulația își pierde o parte din capacitatea de a amortiza mișcările.

Artroza poate afecta:

• genunchii;
• șoldurile;
• mâinile;
• coloana vertebrală;
• umerii;
• gleznele;
• alte articulații solicitate.

Simptomele pot include durere la mișcare, rigiditate după repaus, cracmente, reducerea mobilității și dificultate la activități precum urcatul scărilor, mersul mai lung sau ridicarea de pe scaun.

Poliartrita reumatoidă: boală inflamatorie autoimună

Poliartrita reumatoidă este o boală autoimună în care sistemul imunitar atacă structuri ale articulațiilor, în special membrana sinovială. Aceasta poate duce la inflamație, durere, umflare și, în timp, afectarea articulațiilor dacă boala nu este controlată.

Semne care pot sugera poliartrită reumatoidă:

• durere în mai multe articulații;
• afectarea mâinilor și încheieturilor;
• umflarea articulațiilor;
• rigiditate matinală prelungită;
• oboseală;
• simptome simetrice, pe ambele părți ale corpului;
• evoluție în pusee;
• limitarea treptată a funcției articulare.

Poliartrita reumatoidă necesită evaluare reumatologică și tratament specific. Suplimentele și produsele locale pot susține confortul, dar nu înlocuiesc tratamentul bolii.

Spondilita anchilozantă

Spondilita anchilozantă este o boală inflamatorie care afectează mai ales coloana vertebrală și articulațiile sacroiliace. Poate provoca durere lombară inflamatorie, rigiditate și reducerea mobilității coloanei.

Caracteristici posibile:

• durere lombară apărută la adult tânăr;
• rigiditate dimineața;
• ameliorare prin mișcare;
• agravare în repaus;
• durere nocturnă;
• limitarea flexibilității coloanei;
• uneori, inflamație oculară sau alte manifestări extraarticulare.

Durerea de spate care persistă, trezește noaptea sau se ameliorează prin mișcare, dar nu prin repaus, merită discutată cu medicul.

Guta

Guta este o formă de artrită cauzată de depunerea cristalelor de acid uric în articulații. Se manifestă adesea prin crize dureroase, cu inflamație intensă, roșeață, căldură locală și sensibilitate mare.

Poate afecta mai ales:

• degetul mare de la picior;
• glezna;
• genunchiul;
• încheietura mâinii;
• cotul;
• alte articulații.

Guta necesită evaluare medicală, analize și recomandări specifice privind acidul uric, dieta, alcoolul și tratamentul.

Fibromialgia

Fibromialgia este o afecțiune caracterizată prin durere difuză, oboseală, somn neodihnitor și sensibilitate crescută la durere. Deși este încadrată uneori în discuția despre reumatism, fibromialgia nu este o artrită clasică și nu produce inflamație articulară vizibilă ca poliartrita reumatoidă.

Simptome posibile:

• durere răspândită;
• oboseală persistentă;
• somn neodihnitor;
• dificultăți de concentrare;
• sensibilitate crescută la atingere;
• cefalee;
• simptome digestive asociate la unele persoane.

Managementul fibromialgiei este diferit de cel al artrozei sau artritei inflamatorii și trebuie stabilit de medic.

Care sunt simptomele reumatismului?

Simptomele depind de boala concretă, dar există manifestări comune care apar în multe afecțiuni reumatismale.

Simptome frecvente:

• durere articulară;
• rigiditate;
• umflarea articulației;
• sensibilitate la atingere;
• limitarea mișcării;
• cracmente sau zgomote articulare;
• slăbiciune musculară;
• durere musculară;
• oboseală;
• senzație de căldură locală;
• roșeață la nivelul articulației;
• dificultate la mers, urcat scări sau folosirea mâinilor.

Prezența umflăturii, roșeții și căldurii locale sugerează inflamație și ar trebui evaluată medical.

Rigiditatea articulară: ce înseamnă?

Rigiditatea articulară este senzația că articulația se mișcă greu, mai ales după repaus sau dimineața. Durata rigidității poate oferi indicii importante.

Dacă rigiditatea durează mult, afectează mai multe articulații sau se asociază cu umflare, este recomandat consultul medical.

Cauze și factori de risc

Bolile reumatismale pot avea cauze diferite. Unele sunt legate de uzură, altele de sistemul imunitar, metabolism, genetică sau factori mecanici.

Factori de risc frecvenți:

• înaintarea în vârstă;
• istoric familial;
• greutate corporală crescută;
• sedentarism;
• suprasolicitare profesională;
• sport intens sau traumatisme repetate;
• accidente articulare anterioare;
• fumat;
• boli autoimune;
• diabet;
• menopauză;
• alimentație dezechilibrată;
• consum excesiv de alcool, mai ales în gută.

Nu toți factorii pot fi controlați, dar greutatea, mișcarea, fumatul, alimentația și recuperarea după efort pot fi influențate prin obiceiuri zilnice.

Reumatismul apare doar la vârstnici?

Nu. Deși unele forme, precum artroza, sunt mai frecvente odată cu înaintarea în vârstă, bolile reumatismale pot apărea și la adulți tineri, adolescenți sau chiar copii.

Exemple:

• poliartrita reumatoidă poate apărea la adulți tineri sau de vârstă mijlocie;
• spondilita anchilozantă debutează frecvent la persoane tinere;
• artrita juvenilă afectează copiii;
• guta poate apărea la adulți mai tineri, mai ales cu factori de risc;
• tendinitele și durerile de suprasolicitare pot apărea la persoane active.

Vârsta este un factor important, dar nu este singura explicație pentru durerea articulară.

Cum se stabilește diagnosticul?

Diagnosticul unei boli reumatismale se stabilește prin evaluare medicală. Medicul va ține cont de simptome, durata lor, articulațiile afectate, istoricul personal și familial, examenul fizic și, dacă este necesar, investigații.

Evaluarea poate include:

• discuție despre simptome;
• examinarea articulațiilor;
• evaluarea mobilității;
• analize de sânge;
• teste inflamatorii, cum ar fi VSH și CRP;
• factor reumatoid și anticorpi anti-CCP, când se suspectează poliartrită reumatoidă;
• acid uric, când se suspectează gută;
• radiografie;
• ecografie musculo-scheletală;
• RMN, în unele cazuri;
• analiza lichidului articular, dacă articulația este umflată.

Nu toate persoanele au nevoie de toate investigațiile. Ele se aleg în funcție de simptome și de suspiciunea clinică.

Când trebuie să mergi la medic?

Este recomandat consultul medical dacă durerea articulară este intensă, persistă sau se asociază cu semne de alarmă.

Mergi la medic dacă apar:

• durere severă;
• durere apărută brusc;
• durere după accident, cădere sau lovitură;
• articulație umflată;
• articulație roșie sau caldă;
• deformare articulară;
• imposibilitatea de a folosi articulația;
• febră;
• rigiditate matinală prelungită;
• dureri în mai multe articulații;
• oboseală intensă;
• scădere inexplicabilă în greutate;
• durere care persistă mai multe săptămâni;
• durere care se agravează;
• simptome la copil.

Aceste semne pot indica o afecțiune care necesită diagnostic și tratament specific.

Ce tratamente există pentru bolile reumatismale?

Tratamentul depinde de tipul bolii. Nu există o schemă unică pentru toate formele de reumatism. Unele afecțiuni se gestionează prin mișcare, controlul greutății și produse pentru confort. Altele necesită medicamente specifice, prescrise de reumatolog.

Tratamentul poate include:

• educație medicală;
• exerciții fizice adaptate;
• fizioterapie și kinetoterapie;
• controlul greutății;
• medicamente pentru durere;
• antiinflamatoare, când sunt recomandate;
• corticosteroizi în anumite situații;
• medicamente modificatoare de boală în artritele inflamatorii;
• terapii biologice sau țintite în boli autoimune;
• tratament pentru acid uric în gută;
• produse locale pentru confort muscular sau articular;
• suplimente alimentare pentru susținerea mobilității, dacă sunt potrivite.

Tratamentul trebuie individualizat. Ce ajută într-o formă de reumatism poate fi insuficient sau nepotrivit în alta.

Rolul mișcării în reumatism

Mișcarea este una dintre cele mai importante măsuri de susținere a articulațiilor. Deși durerea poate da tendința de repaus complet, inactivitatea prelungită poate duce la rigiditate, scăderea masei musculare și pierderea mobilității.

Activități cu impact redus care pot fi utile:

• mers pe jos;
• înot;
• bicicletă staționară;
• exerciții în apă;
• pilates adaptat;
• yoga blândă;
• exerciții de mobilitate;
• exerciții de întărire musculară supravegheate.

Mișcarea trebuie adaptată la durere, diagnostic și nivelul de mobilitate. În pusee inflamatorii sau după traumatisme, este recomandat sfatul medicului sau al kinetoterapeutului.

Rolul greutății corporale

Greutatea corporală influențează articulațiile portante, în special genunchii, șoldurile, gleznele și coloana lombară. Excesul ponderal poate crește presiunea mecanică asupra articulațiilor și poate agrava durerea.

Scăderea treptată în greutate, atunci când este necesară, poate reduce presiunea asupra articulațiilor și poate susține mobilitatea.

Măsuri utile:

• porții moderate;
• mese regulate;
• mai multe legume;
• surse bune de proteine;
• limitarea zahărului adăugat;
• reducerea alimentelor ultraprocesate;
• mișcare adaptată;
• somn suficient;
• evitarea dietelor extreme.

Alimentația în reumatism

Alimentația nu vindecă bolile reumatismale, dar poate susține organismul, controlul greutății, sănătatea cardiovasculară și nivelul general de inflamație. Un model alimentar de tip mediteranean este frecvent recomandat pentru sănătatea generală.

Alimente utile:

• legume variate;
• fructe;
• pește gras;
• ulei de măsline;
• nuci și semințe;
• cereale integrale;
• leguminoase;
• iaurt sau chefir, dacă sunt tolerate;
• surse bune de proteine;
• hidratare adecvată.

Este recomandat să fie limitate:

• alimentele ultraprocesate;
• zahărul adăugat;
• prăjelile frecvente;
• mezelurile;
• excesul de sare;
• excesul de alcool;
• băuturile îndulcite.

În gută, dieta trebuie adaptată special pentru controlul acidului uric.

RHEUMASTOP și susținerea confortului articular

RHEUMASTOP este o gamă de produse dedicată susținerii confortului articular și mobilității. În funcție de produs, gama include formule pentru administrare orală și produse cu aplicare locală, astfel încât să poată fi aleasă forma potrivită în funcție de tipul disconfortului.

RHEUMASTOP poate fi luat în calcul în contexte precum:

• articulații cu mobilitate redusă;
• disconfort articular ușor sau moderat;
• rigiditate articulară;
• suprasolicitare mecanică a articulațiilor;
• efort fizic intens;
• disconfort muscular sau articular localizat;
• nevoia de susținere a mobilității;
• completarea unei rutine care include mișcare, alimentație și recuperare.

Este important ca RHEUMASTOP să fie folosit responsabil: produsele pentru confort articular nu înlocuiesc diagnosticul, consultul reumatologic sau tratamentul prescris pentru bolile inflamatorii ori autoimune.

RHEUMASTOP Complex

RHEUMASTOP Complex este o formulă pentru susținerea mobilității și confortului articular. Ingredientele sale includ glucozamină, condroitină, MSM și extracte vegetale standardizate, precum ghimbir, salcie și Boswellia serrata.

Aceste ingrediente sunt folosite în suplimentele pentru articulații pentru roluri complementare:

RHEUMASTOP Complex poate fi potrivit pentru persoanele care caută susținere din interior pentru mobilitate și confort articular, mai ales în context de rigiditate, articulații solicitate sau disconfort recurent.

RHEUMASTOP cu Gheara-diavolului

Gheara-diavolului, cunoscută botanic ca Harpagophytum procumbens, este o plantă folosită tradițional pentru confort musculo-articular. Extractele de Gheara-diavolului sunt adesea standardizate în harpagozide, compuși considerați markeri importanți ai plantei.

Formulele cu Gheara-diavolului pot fi luate în calcul pentru:

• susținerea mobilității;
• confort articular;
• articulații solicitate;
• rigiditate ușoară sau moderată;
• disconfort musculo-articular recurent;
• susținere alături de mișcare și recuperare.

Persoanele cu ulcer, reflux sever, tratament anticoagulant, sarcină, alăptare sau boli cronice trebuie să ceară sfatul medicului sau farmacistului înainte de produse cu Gheara-diavolului.

RheumaGel și produsele locale

Produsele locale, precum gelurile, pot fi utile atunci când disconfortul este bine localizat. Aplicarea directă permite masaj local și susținerea confortului în zona afectată.

Un gel local poate fi util pentru:

• disconfort la genunchi;
• tensiune musculară;
• durere localizată la umăr;
• zonă lombară sau cervicală solicitată;
• disconfort după efort;
• nevoia de masaj local.

Gelurile nu trebuie aplicate pe răni, piele iritată, arsuri, eczeme sau mucoase. Dacă apar reacții locale, utilizarea trebuie întreruptă.

RheumastoPlast și acțiunea locală prelungită

Plasturii locali pot fi utili când disconfortul este localizat și vrei o acțiune prelungită pe o anumită zonă. Sunt folosiți frecvent pentru spate, zona lombară, zona cervicală sau tensiune musculară.

Un plasture poate fi potrivit când:

• disconfortul este local;
• zona este greu de masat repetat;
• vrei acțiune locală pe mai multe ore;
• nu ai piele sensibilă la adezivi;
• produsul este folosit conform instrucțiunilor.

Nu combina plasturele cu alte produse locale pe aceeași zonă fără recomandare. Nu aplica plasture pe piele iritată sau lezată.

Gel, plasture sau supliment: cum alegi?

Ce poți face acasă pentru susținerea articulațiilor?

Măsurile de autoîngrijire pot ajuta la susținerea mobilității și confortului, mai ales în disconfortul ușor sau moderat.

• Fă mișcare regulată, adaptată nivelului tău.
• Întărește musculatura din jurul articulațiilor.
• Menține o greutate corporală sănătoasă.
• Fă pauze de mișcare dacă stai mult la birou.
• Evită suprasolicitarea bruscă.
• Încălzește-te înainte de efort.
• Alege încălțăminte comodă.
• Consumă alimente bogate în nutrienți.
• Hidratează-te corespunzător.
• Folosește produse locale sau suplimente conform etichetei.
• Cere sfatul medicului dacă simptomele persistă.

Ce să nu faci dacă ai reumatism sau dureri articulare?

• Nu ignora durerea severă sau bruscă.
• Nu continua efortul dacă durerea se agravează.
• Nu presupune că orice durere este „de la vârstă”.
• Nu folosi antiinflamatoare pe termen lung fără recomandare.
• Nu lua mai multe suplimente cu aceleași ingrediente fără verificare.
• Nu aplica geluri sau plasturi pe piele iritată.
• Nu înlocui tratamentul reumatologic cu suplimente.
• Nu amâna consultul dacă articulația este umflată, roșie sau caldă.
• Nu elimina complet mișcarea fără recomandare medicală.

Mituri despre reumatism

Mitul 1: Reumatismul este o singură boală

Fals. Reumatismul este un termen general care poate include multe afecțiuni diferite, de la artroză până la boli inflamatorii autoimune.

Mitul 2: Reumatismul apare doar la vârstnici

Fals. Unele forme sunt mai frecvente la vârste înaintate, dar bolile reumatismale pot apărea și la adulți tineri sau copii.

Mitul 3: Dacă ai dureri articulare, trebuie să stai complet nemișcat

Fals. Mișcarea adaptată poate susține mobilitatea și forța musculară. Repausul complet prelungit poate agrava rigiditatea.

Mitul 4: Suplimentele repară instant cartilajul

Fals. Suplimentele pot susține confortul articular și mobilitatea, dar nu reconstruiesc instant cartilajul și nu înlocuiesc tratamentul medical.

Mitul 5: Produsele naturale nu au contraindicații

Fals. Extractele vegetale pot avea interacțiuni și precauții, mai ales în sarcină, alăptare, boli cronice sau tratamente medicamentoase.

Greșeli frecvente în gestionarea reumatismului

1. Lipsa diagnosticului clar

„Reumatism” este un termen prea general. Pentru un plan corect, este important să știi dacă este vorba despre artroză, artrită inflamatorie, gută sau altă problemă.

2. Automedicația repetată

Folosirea frecventă a antiinflamatoarelor sau suplimentelor fără evaluare poate întârzia diagnosticul și poate crește riscul de reacții adverse.

3. Repaus complet pe termen lung

Lipsa mișcării poate reduce mobilitatea, forța musculară și independența în activitățile zilnice.

4. Ignorarea greutății corporale

Excesul ponderal pune presiune suplimentară pe articulațiile portante și poate agrava durerea.

5. Ignorarea semnelor inflamatorii

Articulațiile umflate, calde, roșii sau rigiditatea matinală prelungită trebuie evaluate medical.

Întrebări frecvente despre reumatism

1. Ce este reumatismul?

Reumatismul este un termen general folosit pentru mai multe afecțiuni care pot provoca dureri articulare, rigiditate, inflamație, disconfort muscular sau limitarea mișcării.

2. Reumatismul este același lucru cu artroza?

Nu. Artroza este una dintre afecțiunile care pot fi incluse popular sub termenul de reumatism, dar reumatismul poate include și boli inflamatorii, autoimune sau metabolice.

3. Care sunt cele mai frecvente simptome?

Simptomele frecvente includ durere articulară, rigiditate, umflare, sensibilitate, limitarea mișcării, cracmente, slăbiciune musculară și oboseală.

4. Când trebuie să merg la medic?

Mergi la medic dacă durerea este severă, apare brusc, articulația este umflată, roșie sau caldă, există febră, deformare, limitarea mișcării sau rigiditate matinală prelungită.

5. Reumatismul se vindecă?

Depinde de afecțiunea concretă. Unele probleme sunt temporare, altele sunt cronice și trebuie gestionate pe termen lung cu tratament, mișcare, recuperare și modificări ale stilului de viață.

6. Mișcarea este bună în reumatism?

Da, mișcarea adaptată poate susține mobilitatea, forța musculară și funcția articulară. În pusee dureroase sau inflamații acute, exercițiile trebuie adaptate cu ajutor medical.

7. Ce rol are RHEUMASTOP?

RHEUMASTOP poate susține confortul articular și mobilitatea, în funcție de produsul ales: supliment pentru susținere din interior, gel pentru aplicare locală sau plasture pentru acțiune locală prelungită.

8. RHEUMASTOP înlocuiește tratamentul reumatologic?

Nu. Produsele pentru confort articular nu înlocuiesc consultul, diagnosticul sau tratamentul recomandat de medic, mai ales în bolile inflamatorii sau autoimune.

9. Ce pot face acasă pentru articulații?

Poți menține mișcarea adaptată, controla greutatea, face exerciții de mobilitate, adopta o alimentație echilibrată, folosi produse locale sau suplimente potrivite și cere sfatul medicului dacă simptomele persistă.

10. Ce trebuie să evit dacă am dureri articulare?

Evită suprasolicitarea, sedentarismul prelungit, automedicația repetată, ignorarea semnelor de alarmă și combinarea mai multor produse fără verificarea ingredientelor și contraindicațiilor.

Surse medicale consultate

• NIAMS – Arthritis and Rheumatic Diseases
• NHS – Arthritis
• NHS Inform – Arthritis
• Mayo Clinic – Arthritis: symptoms and causes
• Mayo Clinic – Osteoarthritis: symptoms and causes
• Mayo Clinic – Rheumatoid arthritis: symptoms and causes
• EULAR – Recommendations for self-management in inflammatory arthritis